marți, 15 octombrie 2013

Satele părăsite din Transilvania


SATELE PĂRĂSITE DIN TRANSILVANIA
PROIECT FILM DOCUMENTAR (DECEMBRIE 2013)

Context
Pe durata a cinci ani am efectuat în București numeroase documentări și foto-reportaje despre majoritatea imobilelor părăsite și considerate monumente istorice. Am explorat hoteluri și conace, spitale și fabrici, centre sportive, turnuri, buncăre și tuneluri. Toate aceste obiective abandonate au devenit interesul și pasiunea mea. Cu o cercetare aprigă descopeream deseori istorii necunoscute care învăluiau aceste clădiri, iar arhiva fotografiilor din interiorul lor a devenit o sursă de inspirație pentru unii. Mulți studenți la arhitectură au găsit în articolele de pe blogul meu un ajutor pentru proiectele lor de restaurare. Astfel, câteva dintre aceste clădiri părăsite au găzduit ulterior expoziții de artă, în timp ce altele se află chiar acum în curs de restaurare. Miza principală a acestui proiect a fost creșterea gradului de conștientizare cu privire la existența unor valori culturale și arhitecturale aflate în pragul distrugerii. 

Proiectul
În urmă cu câteva luni am aflat de existența unor sate părăsite din inima Transilvaniei. Conform noilor recensăminte, unele sate din județul Sibiu au opt, patru sau chiar 2 locuitori, în timp ce alte sate sunt aproape șterse de pe hartă. Am făcut traseul, le-am bifat pe cele mai abandonate și am căutat orice informație despre ele. Acest nou proiect presupune explorarea acestor sate adunate câte două sau trei în jurul comunei. Împreună cu echipa mea vreau să realizez o serie de filme documentare prin care să aduc la cunoștința publicului starea actuală a unor zone culturale din Transilvania. Multe biserici săsești din secolul al XVI-lea au fost distruse de timp sau vandalism, dar foarte puține imagini au ilustrat schimbările. Cred că este momentul ca aceste sate și monumente să intre în sfera de interes național, iar Transilvania să nu ajungă doar un ținut peticit cu atracții turistice precum Sibiu, Sighișoara, Brașov ș.a.m.d.


 

Filmul pilot
În drumul nostru din această iarnă vom explora împrejurimile comunei Șeica Mare. Aici se află Engenthal/Mighindoala (sat menționat pentru prima oară în 1381), un sat fantomă pierdut în timp și lipsit de orice localnic, căci ultimul om a murit anul trecut de bătrânețe. În 1975 aici se aflau mai bine de 50 de case, în timp ce astăzi le poți număra pe degetele de la o mână.
Totuși, cu amabilitatea Episcopiei Evanghelice din Sibiu și a preotului Ulf Ziegler, consilier la Consiliului Județean, voi reuși să fac rost de o părere oficială și, nu în ultimul rând, de o listă a locuitorilor satului Engenthal care au migrat spre alte sate sau comune. Astfel, documentarul va avea un caracter etnografic prin încercarea mea de a găsi familiile celor care locuiau cândva acolo.

Tara (von Neudorf)
Un alt capitol de interes major este activitatea controversatului pictor clujean, Sorin Tara (von Neudorf), care a concesionat biserica săsească din Engenthal, veche din sec. al XV-lea. El locuiește temporar în acest sat, lucrând în atelierul său la proiectul de restaurare a bisericii, pe care dorește să-l finalizeze în primăvara anului viitor. În urma discuțiilor pe care le-am purtat cu el în București am aflat cât de blestemat pare acel loc. Ne-a vorbit de traiul greu de acolo, de contribuția impresionantă pe care a adus-o pentru restaurarea bisericii și de dorința de a-și termina proiectul artistic, acela de a picta scenele istoriei sașilor din Transilvania în interiorul lăcașului de cult.
 




luni, 14 octombrie 2013

De vorbă cu sfinții


Iată că am urcat și pe Biserica Sfântul Nicolae (denumire dată după numele Țarului Nicolae al II-lea al Rusiei) de pe strada Ion Ghica nr. 3. Trebuie știut că a fost construită între anii 1905 și 1909 din inițiativa ambasadorului rus Ghiers pentru personalul ambasadei ruse și pentru credincioșii ruși din București. 

Revenind la înălțimi, trebuie să menționez acel mic grad de cunoaștere care se poate dobândi. Suitul pe clădiri înalte, nu neapărat biserici, deschide o altă viziune asupra orașului. Mai mult de atât, faza premergătoare acestei activități crește capacitatea de a observa și de a găsi locurile deschise pe terase, ajutând la dezvoltarea intuiției. În ceea ce privește o biserică, deja vorbim de un reper religios și cultural care poate transforma escaladarea riscantă într-o vizită la un muzeu de artă. Dar de obicei, bisericile nu sunt escaladate de oameni și rar se ivește oportunitatea de a atinge crucea din vârful ei. 




A sta de vorbă cu sfinții la o țigară nu e ceva ieșit din comun. Toamna sunt mai deschiși. Probabil se desfac mai ușor precum cojile fructelor uscate. Nimic nu e mai plăcut decât o partidă de striptease, în care te dezbraci de prejudecăți, dogme și proaste obiceiuri. 

duminică, 13 octombrie 2013

Expoziția „Touriste dans ma ville”




În perioada 12-23 noiembrie 2013 voi avea o expoziție de fotografie cu titlul Touriste dans ma ville”, prin care voi reprezenta capitala României în orașul Annemasse din sud-estul Franței. Programul evenimentelor din cadrul MJC Annemasse Sud a început în septembrie și va continua până în iunie 2014. Fiecare lună este dedicată unei țări, iar mai mulți fotografi și artiști vor avea șansa să-și reprezinte cultura. Alături de România vor mai fi prezente America Latină, Madagascar, Brazilia, Palestina, Turcia și Congo.