sâmbătă, 24 octombrie 2009

"Cioara-i cioara!"

Vorba unui trecator "Cioara-i cioara!"
Nu e rau sa cunosti lucruri despre o alta etnie, dar de ceva vreme simt cum toate aceste informatii devin o ceata in care nu mai vezi nimic altceva. Nu inteleg de ce e necesar sa-i cunoastem atat de bine. De ce sa fim atat de intinzatori de brate? Respectul se castiga prin blogging, nu?
Nu.



vineri, 23 octombrie 2009

Moara lui Assan



Plecand de la un prieten din Stefan cel Mare am observat din tramvai printre blocurile monotone silueta unei cladiri cu aspect de cetate-castel. Fatada era din caramida si foarte impunatoare. Intamplator, peste cateva zile, am gasit pe internet fotografii ale aceleiasi constructii urmand sa stabilesc cu echipa de explorari data infiltrarii noastre in interiorul zidurilor ei. Este vorba de prima moara cu aburi din Romania ridicata in 1853 de doi negustori, Gheorghe Assan (1821-1866) si Ioan Martinovici (1820-1882). Desi este considerata un monument istoric si reprezinta o piesa de valoare din patrimoniul industrial, moara este intr-un stadiu avansat de degradare si impanzita de homellesi care apar de nicaieri si mai scot cateva fiare sa le vanda.

Proprietatea are o suprafata de aproape 5 hectare.









In noaptea de 13-14 mai 2008 cladirea a fost avariata de un incendiu stins dupa aproape trei ore.
(imagine preluata de aici)








Cavoul familiei Assan se afla in cimitirul Bellu. Se pare ca a fost profanat, o parte din literele de pe mormant poleite cu aur au fost furate, insa statuia-monument troneaza netulburata intr-o relatie permanenta cu lumea celesta.


duminică, 18 octombrie 2009

Cimitirul Bellu

"Descoperisem in ghidul cimitirului locul generalului Iacob Lahovary al carui mormant cu aspect de biserica a fost realizat de Ion Mincu. Cu timpul devenise un bloc urias mancat de verdeata si supus profanarii. Usa veche din lemn putred dinspre apus era inchisa cu un lacat auriu aproape nou. Pe un perete lateral cateva cuvinte slujeau invierii memoriei celui mort. O gaura inalta si neagra era desfasurata pe peretele de rasatit. Am intrat descoperind cu privirea formele grele ale scarii circulare, care, asa cum aveam sa observ, erau infiorator de stramte si lugubre. O avalansa de gunoi se napustise inauntru facand si mai grea expeditia in neantul curiozitatii. Fiecare pas era facut incet. Imi gaseam cu greu un loc pe treapte vrand nevrand sprijinindu-ma de stalpul central in jurul caruia, intr-un ritm ametitor, coboram in intuneric. Cu cealalta mana tineam timid o candela fierbinte a carei lumina spargea cu lovituri de pumn gheata groasa a beznei. Cu miscari atente am asezat candela plina ochi cu ceara lichida pe una din trepte. Ma ridic apoi si privesc spre intrarea in cripta, o usa slab reliefata lipsita de orice atingere divina spre a carei aspiratie a fost inaltat mormantul. Un joc de aburi se isca profitand de ritmul alert al respitatiei mele. O racoare subtila imi atinse pielea, iar firisoarele de aer statut imi inundau plamanii precum corpurile cilindrice ale viermilor orbi intr-un cadavru. Dar nu totul era orb. Nu bagam de seama ca zidurile transpirate colcaiau a viata, iar iedera acoperea ca o haina trupul garbovit al unui batran prin a carei rana inca deschisa si plina de puroi am cutezat sa intru." (extrase din jurnal)

Date istorice:
  • La 26 noiembrie 1852, Sfatul Orasenesc decide incepere lucrarilor pentru amenajarea unui cimitir al carui teren fusese donat de baronul Barbu Bellu(1825-1900), ministru al Cultelor si Justitiei.
  • Primul concesionar aflat in Arhiva Cimitirelor este C.A.Rosetti - cofondatorul societatii secrete Fratia (1816-1885), care in noiembrie 1859 cumpara un loc pentru inmormantarea fiicei lui, Elena. Pe urma scriitorul Cezar Bolliac isi inmormanteaza sotia Aristia, nascuta Izvoreanu, iar mai apoi, in aprilie 1861, acelasi C.A.Rosetti va asista si la inmormantarea baiatului Anton. Dupa 1855 au avut loc multe inhumari, oameni simplii ale caror nume au fost uitate. Aici au fost aduse oseminte stramosesti ale familiilor vechi si ale boierilor. Astfel, de-a lungul timpului, Bellu a devenit un templu al marilor oameni care au contribuit la imbogatirea tezaurului romanesc.



Ceasornicul de bronz, incastrat in granit care a stat la ora unu si jumatate, ora mortii Iuliei Hasdeu. (detaliu monument)



Monumentul Iuliei Hasdeu. Cei doi sfincsi din piatra de Campulung sustinand un glob pamantesc din marmura alba cu un diametru de 70 cm si trei repere care sunt Parisul, Roma si Bucurestiul, orasele in care a trait si creat Iulia Hasdeu. Pe frontispiciu se afla incriptia "mai sezi putin".



INSEMNE MASONICE





luni, 5 octombrie 2009

Au aruncat cu Paler la Universitate!

Incep cu o poza teribila, cadavrul unui porumbel. E de precizat ca nu era singurul.

Eu, incuind locul secret.

Ningea la Universitate cu pagini de carte... mai exact 'Viata pe un peron' de Octavian Paler. Actiunea a fost un indemn la lectura si redescoperirea capodoperelor literaturii romane. Nu prea vezi zilnic asa ceva. Au aruncat cu Paler la Universitate! Unii erau revoltati. Posibil sa nu fi inteles mesajul real. Altii se mirau si se minunau. Munca cea mai grea e cea de adunat dupa urma lor.




duminică, 4 octombrie 2009

Hotel Muntenia (poze seria 2)

O alta serie de poze din Hotelul Muntenia.

Usa din spate si o sala plina cu usi.






"Nu banii aduc fericire ci... puterea lor"
Un afis pe peretele din subsol.



sâmbătă, 3 octombrie 2009

Curtea Veche

Acu ceva vreme am facut o vizita la Curtea Veche sau Curtea Domneasca din Bucuresti, castel construit pe malul Dambovitei prin mijlocul secolului al XV-lea cu o suprafata de peste 900 de metri patrati. Trecem peste informatiile rigide si poposim putin in lumea lui Vlad Tepes. Si ca o paranteza precizez ca e domnitorul meu favorit.
Pozele, maestre!




Biserica Curtea Veche, cea mai veche biserica din Bucuresti.



Beciurile


Cuptorul




Merita vizitat locul, iar intarea uneori este libera alteori nu. Nostim, nu?